În fiecare an, în a treia joi a lunii noiembrie este celebrată Ziua Naţională fără Tutun, având scopul de a conştientiza publicul şi decidenţii politicilor de sănătate în privinţa poverii sociale enorme (boli, dizabilităţi, decese premature) atrase de consumul de tutun; se are în vedere stimularea modificării comportamentale şi măsuri legislative specifice.

În România se înregistrează o prevalenţă semnificativă a fumatului: peste 5 milioane şi jumătate de fumători, dintre care mai mult de 5 milioane fumează zilnic. Studiul GATS România 2018 a arătat că prevalenţa consumului de tutun în România este de 30,7%. Peste 230.000 de adulţi folosesc ţigări electronice, conturându-se o nouă ameninţare la adresa sănătăţii populaţiei, mai ales în lumina celor mai recente date despre impactul asupra sănătăţii al acestor produse (efecte hepatolitice şi apariţia pneumoniei de tip chimic, observate în studii experimentale pentru produsele cu tutun care se încălzeşte).

Povara economică şi costurile pentru sănătate cauzate de consumul de tutun pot fi reduse prin implementarea măsurilor Convenţiei Cadru pentru Controlul Tutunului a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), măsuri care s-au dovedit a fi eficiente, şi pe care România le implementează de la adoptarea lor. Fiind una dintre ţările care au ratificat Convenţia, România şi-a asumat un angajament internaţional de a continua să pună accentul pe sănătate plin implementarea fiecăreia dintre acţiunile aferente pachetului MPOWER:

Monitorizare (şase studii în cadrul Sistemului Global de Supraveghere a Tutunului (Global Tobacco Surveillance System, GTSS)

Protecţie, prin interzicerea fumatului în toate spaţiile publice închise în anul 2016

Oferirea de ajutor pentru renunţarea la fumat (mai bine zis: eliberarea de fumat)

– avertizare (Warning), prin introducerea avertismentelor grafice pe pachetele de ţigări

– implementarea legislaţiei privind interzicerea publicităţii, promovării şi sponzorizării produselor din tutun (Enforce bans)

– creşterea (Raise) taxelor pe tutun.

Cu toate măsurile remarcabile pe care România le-a luat pentru combaterea acestui flagel, între anii 2011 şi 2018, consumul de tutun în România a crescut cu 14,9%, mai ales prin creşterea consumului în rândul tinerilor din grupa de vârstă 15-24 ani (cu o creştere relativă de 48,3%) şi a femeilor (cu o creştere relativă de 27%), şi prin scăderea celor care şi-au propus să se lase de fumat în viitor.

Potrivit Societăţii Române de Pneumologie, aproximativ 85% dintre pacienţii cu cancer bronhopulmonar sunt fumători (şi din restul de 15%, mulţi sunt foşti fumători), iar anual 42.000 de decese se datorează fumatului (printre bolile cauzate numărându-se şi cancere cu alte localizări (de ex. cancer de buze, laringe, vezică urinară etc.), infarct miocardic şi o serie de alte îmbolnăviri.

Fumatul omoară mai mult decât alcoolul, drogurile, accidentele de circulaţie, obezitatea, tentativele de sinucidere, luate toate la un loc!

Campania de informare din acest an este un apel pentru sănătate cu sloganul:

Pentru sănătate spune NU consumului de tutun!

Scopul campaniei este prevenirea consumului de tutun în orice formă printr-o informare corectă şi conştientizare asupra beneficiilor renunţării la fumat: evitarea bolilor, dizabilităţilor, deceselor premature, şi totodată a risipei financiare, economisind bani importanţi pentru familii. Obiectivele campaniei sunt:

– creşterea numărului persoanelor din grupul ţintă informate despre beneficiile renunţării la fumat

– informarea şi conştientizarea persoanelor nefumătoare, sau a celor care doar au experimentat fumatul, privind efectele nocive ale fumatului asupra sănătăţii lor cât şi a celor din jur

– sensibilizarea populaţiei şi a profesioniştilor din sistemul sanitar despre pericolul pe care îl reprezintă utilizarea dispozitivelor electronice cu nicotină (ţigări electronice sau tutun încălzit). Dragi fumători, găsiţi-vă motivaţie (sănătate, economisire de bani, atingerea unei imagini mai favorabile, sau pur şi simplu: „de dragul celor dragi”), şi eliberaţi-vă din sclavia fumatului! Faceţi acest cadou pentru familie – un cadou de care şi Dvs. veţi beneficia considerabil. Vă dorim mult succes!

Infografic ZNT 2019

Pliant ZNT 2019 tineri

ZNT 2019 Poster riscuri fumat

ZNT 2019 Poster_beneficii_renuntare

ZNT 2019 Poster (populatie)-vaping

ZNT 2019 Poster (medici)-vaping

 

Pentru candidații care se înscriu la Direcția de Sănătate Publică a Județului Satu Mare, Certificatul medical va fi eliberat de către Spitalul Judetean de Urgenta Satu Mare- Ambulatoriul integrat .

PROGRAM DE ÎNSCRIERE

Direcția de Sănătate Publică a Județului Satu Mare; str. Avram Iancu nr. 14-16 etaj 1, camera 101
Perioada : 7.11.2019 – 19.11.2019 inclusiv
De luni pana vineri  : orele 9:00 -16:00 şi sambata: orele 9:00 – 14:00

Metodologie rezidentiat 2019

Acte necesare pentru inscriere

Cerere rezidentiat 2019

17.5 certificat_medical

 

Ziua Europeană a Informării despre Antibiotice (ZEIA), celebrată anual pe 18 noiembrie, este o iniţiativă europeană de sănătate publică desfăşurată în scopul sensibilizării profesioniştilor, a publicului şi a factorilor decidenţi cu privire la situaţia îngrijorătoare generată de rezistenţa antimicrobiană (RAM) şi la numărul pacienţilor infectaţi cu bacterii rezistente. Deoarece RAM continuă să reprezinte o ameninţare majoră pentru sănătatea publică, utilizarea prudentă a antibioticelor poate ajuta la oprirea dezvoltării bacteriilor rezistente şi poate contribui la menţinerea eficienţei antimicrobienelor pentru generaţiile viitoare.

Tema propusă pentru anul 2019 este: „Utilizarea corectă a antibioticelor în contextul creşterii rezistenţei la antimicrobiene” şi se adresează pacienţilor, precum şi profesioniştilor din sănătate cu sloganul „Ai grijă, NU antibioticelor!”.

Scopul campaniei de informare este de a sublinia nevoia creşterii prudenţei în administrarea antibioticelor, o prioritate pentru sănătatea publică,  şi în acest sens este nevoie atât de implicarea Mass-media pentru sensibilizarea publicului cât şi de informarea şi educarea pacienţilor de către profesioniştii din domeniul sănătăţii.

Mesajele cheie lansate de ZEIA 2019 sunt îndreptate către profesioniştii din sănătate şi către pacienţi, ţintind prescrierea corectă, precum şi utilizarea prudentă a antibioticelor.

Mesaje cheie pentru profesionişti:

  • Rezistenţa antimicrobiană (RAM) compromite eficienţa antibioticelor acum şi în viitor
  • Contracararea RAM impune încurajarea utilizării limitate de antibiotice, la pacienţii fără alte soluţii terapeutice
  • Evitaţi profilaxia inutilă cu antibiotice
  • Documentaţi indicaţia tratamentului cu antibiotice, alegerea medicamentului, doza, calea de administrare şi durata tratamentului în fişa pacientului. 

Mesajele cheie către pacienţi:

  • Antibioticele pot fi prescrise numai de medic
  • Antibioticele nu sunt medicamente împotriva inflamaţiei şi durerii şi un vindecă orice boală
  • Administrarea antibioticelor pentru răceală sau gripă NU ajută!

Deoarece rezistenţa la antimicrobiene continuă să ameninţe eficienţa tratamentelor împotriva infecţiilor cauzate de bacterii, conştientizarea publicului privind necesitatea consumului responsabil de antibiotice (numai pe bază de reţetă), devine esenţială pentru îmbunătăţirea situaţiei nefavorabile RAM în ţara noastră.

Cu alte cuvinte: antibioticele au rostul lor şi sunt utile doar în cazul unor infecţii bacteriene, fără să aibă orice influenţă asupra infecţiilor virale (cum sunt răcelile, virozele respiratorii banale şi gripa) sau asupra infecţiilor fungice (micoze). Pentru a fi utilizate adecvat, este nevoie de limitarea administrării antibioticelor la cazurile cu indicaţie bine întemeiată, pe bază de prescripţie medicală, şi e foarte important ca administrarea lor să respecte cu stricteţe recomandarea medicului. În caz contrar, dacă antibioticele sunt folosite inadecvat şi/sau administrate incorect, rezultatul este „călirea” bacteriilor, acestea devenind rezistente, şi la rândul lor, dacă infectează o persoană, atunci antibioticele uzuale, care în mod normal ar fi trebuit să poată vindeca infecţia, nu mai sunt eficiente. Totodată, în cazul unor infecţii grave, nici antibioticele „de rezervă” nu vor mai putea ajuta, rezistenţa bacteriilor la antibiotice (adică rezistenţa antimicrobiană, RAM) ducând la imposibilitatea tratării a din ce în ce mai multor infecţii. Înainte de epoca descoperirii şi aplicării antibioticelor, foarte mulţi oameni au decedat datorită infecţiilor bacteriene pentru care azi deja avem tratament – dar dacă antibioticele vor deveni ineficiente din cauza folosirii inutile şi neadecvate, se va ajunge ca noi sau generaţiile viitoare să fim (iarăşi) fără nicio posibilitate de apărare.

Pliant Populatie -ZEIA final

Poster Populatie – ZEIA 2019 final

 
DSP Satu Mare - www.dspjsm.ro